Cel ce-\i asum[ moartea nu se mai teme de moarte, de vreme ce teama de moarte este anulat[ prin credin@a ]n ]nviere.
= Darul lui Dumnezeu. Binefacerile dumnezeie\ti ob@inute de un cre\tin prin rug[ciunea ob\teasc[ devin obiectul mul@umirii pe care ob\tea I-o aduce lui Dumnezeu ]n numele \i ]n favoarea beneficiarului.
Literal: ]n@elepciune carnal[; derivat[ din ra@iunile materiei.
}n limbajul biblic, a fi cineva lauda cuiva: a-i fi devenit pricin[ de m_ndrie (]n ]n@elesul bun al cuv_ntului), a\a cum p[rin@ii sunt m_ndri de copiii lor \i viceversa.
}n variant[: ca s[ ave@i o ]ndoit[ bucurie. Oricum, vizita lui Pavel este un ΓÇ₧harΓÇ¥, o favoare pe care Dumnezeu le-o acord[ Corintenilor prin el.
Pavel respinge acuza@ia unora c[ ]ntre timp el \i-a schimbat planul de c[l[torie, d_nd prin aceasta dovad[ de ambiguitate.
Arvuna Duhului (la Rm 8, 23: p_rga Duhului): Duhul Sf_nt Care ne-a fost dat este doar un avans, o promisiune \i o garan@ie pentru plenitudinea darurilor dumnezeie\ti ce vor veni odat[ cu ΓÇ₧Ziua DomnuluiΓÇ¥.
Unii comentatori cred c[ e vorba de o vizit[ ΓÇ₧intermediar[ΓÇ¥, probabil cu caracter dramatic, f[cut[ de Pavel ]n Corint ]ntre cele dou[ epistole cunoscute; vizita ]ns[ r[m_ne ipotetic[.
O probabil[ scrisoare anterioar[, numit[ de unii critici ΓÇ₧epistola aspr[ΓÇ¥, care ]ns[ nu ni sΓÇÖa p[strat. O seam[ de anali\ti pretind a o recunoa\te ]n capitolele 10-13 ale prezentei epistole, dar argumentele lor nu rezist[.
Fie incestuosul din Corint (vezi 1 Co 5, 1 \i nota), fie un adversar personal al lui Pavel (dintre iudaizan@i), sanc@ionat de comunitate cu majoritate de voturi.
Aromatele fumeg_nde ce ]nso@eau ]ntoarcerea triumfal[ a ]mp[ratului biruitor, din al c[rui cortegiu f[ceau parte at_t ]nving[torii (spre via@[) c_t \i ]nvin\ii (spre moarte); vezi \i urm[toarele dou[ versete.
}n@elesul exact: cei ce fac trafic cu cuv_ntul lui Dumnezeu (Evanghelia), trat_ndu-l ca pe o marf[ m[runt[, uneori falsificat[, din care pot dob_ndi cu u\urin@[ profituri mari.
= Scrisori de recomandare.
Literal: slujit[ de noi. }n@elesul poate fi foarte larg: Apostolii sunt, ]n acela\i timp, tahigrafii c[rora Hristos le dicteaz[ scrisoarea, \i cei care le-o ]nm_neaz[ destinatarilor.
= Rela@ia dintre cele dou[ Testamente; lumina celui Vechi p[le\te ]n str[lucirea celui Nou, asemenea unei lum_n[ri care ardeΓÇÖn razele soarelui (grecescul d├│xa ]nseamn[ \i slav[, \i str[lucire).
Fiin@a reflectat[ care-\i atrage propria-i imagine. Text fundamental referitor la ]ndumnezeirea treptat[ a omului prin contempla@ie. Cuv_ntul ΓÇ₧icoan[ΓÇ¥ ]l traduce pe eik├│n = chip, imagine, portret, reprezentare, chip reflectat ]n oglind[; verbul metamorf├│o = a (se) schimba, a (se) transforma, a (se) transfigura, este acela\i cu cel folosit ]n Mc 9, 2 pentru schimbarea la fa@[ a Domnului.
Prin mila lui Dumnezeu.
}n opozi@ie cu curajul: frica ru\inoas[; arta la\[ a propov[duitorului de a evita, ]ndulci sau r[st[lm[ci unele adev[ruri dure ale Evangheliei, spre a se menaja pe sine de eventualele reac@ii ale adversarilor care-l ascult[; tehnic[ oratoric[ ru\inoas[ ]n vreme de prigoan[.
= Falsific_nd prin disimulare.
= Diavolul. E singurul text ]n care Satana e numit astfel (a\a cum ]l iau, desigur, adep@ii lui). }n alte texte: ΓÇ₧st[p_nitorul lumii acesteiaΓÇ¥ (In 12, 31; 14, 30; 16, 11 etc).
Substantivul pr├│sopon ]nseamn[ nu numai fa@[, ci \i persoan[. Slava lui Hristos nu este ]nveli\ exterior, ci un dat l[untric.
Suportul material al fiin@ei omene\ti, f[cut din p[m_nt (Fc 2, 7), ]n fragilitatea \i limitele lui.
ΓÇ₧de ElΓÇ¥ (de Iisus) e sub]n@eles ]n text.
Exact: multiplic_ndu-se; distribuindu-se pe o arie c_t mai ]ntins[. Sau: din urcu\ ]n urcu\; ]ntrΓÇÖo m[sur[ care ]ntrece orice compara@ie.
Sau: din urcu\ ]n urcu\; ]ntrΓÇÖo m[sur[ care ]ntrece orice compara@ie.
Trupul firesc, fizic, trec[tor, ]n paralel[ cu trupul duhovnicesc, nepieritor, pe care-l vom dob_ndi la ]nvierea mor@ilor (vezi 1 Co 15, 44). }ncep_nd cu versetul 16 al capitolului precedent, Pavel deschide o parantez[ care se ]ncheie cu 5, 10.
= Cu sufletul lipsit de acoper[m_ntul trupului.
Pavel vorbe\te aici de perspectiva celor pe care Venirea Domnului ]i va surprinde vii, nu mor@i (cf. 1 Tes 4, 15-17). Trupul firesc va fi ]mbr[cat (vezi pasivul verbului precedent) de Dumnezeu ]n trup duhovnicesc, iar acesta ]l va ΓÇ₧absorbiΓÇ¥ pe cel dint_i, ]ntrΓÇÖun fulger[tor proces de transfigurare.
= S[-i convingem.
Text dificil. Fie c[ se refer[ la acuza@iile adversarilor s[i, fie c[ face o aluzie la ΓÇ₧epistola aspr[ΓÇ¥ (vezi nota de la 2, 3), Pavel enun@[: ceea ce unora li se pare a fi ΓÇ₧nebunieΓÇ¥, de fapt e iubire de Dumnezeu; aceasta ]ns[ trebuie uneori pus[ sub controlul intelectului, moderat[, cump[nit[, mai ales pentru cei ce nΓÇÖo pot percepe ca atare, cum sunt Corintenii.
= Ambasadori; cei ce vorbesc ]n locul Celui ce i-a mandatat.
= Jertf[ pentru p[cat. Pe Hristos Cel ]n afara oric[rui p[cat L-a trimis Dumnezeu-Tat[l s[-|i asume chipul omului p[c[tos \i s[ Se aduc[ pe Sine jertf[ pentru p[catele tuturor.
= Armele ofensive \i defensive (cum ar fi sabiaΓÇÖn dreapta \i scutul ]n st_nga).
Un jug care nu se potrive\te, la care nu pute@i fi ]mperechea@i. O parantez[-avertisment ]mpotriva infiltra@iilor p[g_ne ]n doctrina \i morala Bisericii.
Veliar sau Belial, un alt nume al Satanei, des ]nt_lnit ]n literatura rabinic[ \i ]n manuscrisele de la Qumran; pomenit \i ]n imnografia bizantin[ (antifonul 3 din utrenia glasului al doilea).
Pavel ]nchide paranteza \i reia firul ]ntrerupt la 6, 14.
= }ntristarea lumeasc[, cea dup[ criteriile \i socotin@ele omene\ti.
Expresia ΓÇ₧cu fric[ \i cu cutremurΓÇ¥ nu trebuie ]n@eleas[ literal. Ea este preluat[ din Ps 2, 11, unde sensul ei spiritual e evident: ΓÇ₧Sluji@i-I Domnului cu fric[ \i bucura@i-v[ de El ]ntru cutremurΓÇ¥. }nt_lnirea Corintenilor cu Tit, trimisul \i slujitorul lui Dumnezeu, le-a pricinuit sentimentul de fric[ sacr[ \i bucurie cutremur[toare, ]n duhul psalmistului.
Literal: harul (]n sensul primar al cuv_ntului, acela de favoare acordat[ de Dumnezeu omului \i, prin analogie, de om semenului s[u).
E vorba de colecta ini@iat[ \i condus[ de Pavel pentru ajutorarea cre\tinilor din Ierusalim (vezi Rm 15, 26).
Nu cunoa\tem numele acestuia. Dup[ unii comentatori, ar fi vorba de Luca; ]n acest caz, lauda sa ΓÇ₧]ntru EvanghelieΓÇ¥ nu se refer[ la opera ce-i poart[ numele (care ]nc[ nu era scris[), ci la lucrarea sa de evanghelizare. Oricum, prin el, ca delegat al Bisericilor, Pavel se pune la ad[post de eventuala suspiciune c[ ar fi administrat colecta numai prin el ]nsu\i \i prin Tit, omul s[u de ]ncredere. }n general, Pavel e foarte atent la bunul nume al cre\tinilor.
Vezi Rm 15, 26.
= Dar generos, asemenea unei binecuv_nt[ri (evlogía).
Verbul epihoregéo ]nseamn[ a ad[uga la ceea ce ai dat, a suplimenta. Ideea textului: prin puterea lui Dumnezeu, sem[n[torul recolteaz[ nu numai ceea ce a sem[nat, ci cu mult pe deasupra.
= Dulcea@a inimii.
= Modera@ia; temperan@a; larghe@ea sufletului.
Citare ironic[ a ceea ce-i imputau lui Pavel adversarii din Corint.
A umbla dup[ trup: a se comporta dup[ criteriile omene\ti, ]n opozi@ie cu principiile cre\tine.
= Ra@ionamentele; sofismele.
Replic[ la adresa exclusivi\tilor care pretind c[ de@in monopolul credin@ei \i, deci, al m_ntuirii.
M[sura dreptarului: limitele regulii pe care Pavel \i-a impus-o, prin descoperire, ]n activitatea sa de apostol.
Regula general[ a lui Pavel este aceea de a nu zidi pe temelie pus[ de altul (vezi Rm 15, 20).
Despre ΓÇ₧nebuniaΓÇ¥ lui Dumnezeu, a crucii, a apostolatului, vezi ]n special 1 Co 1, 11 \i urm. Despre ΓÇ₧nebuniaΓÇ¥ lui Pavel vezi mai jos v. 17 \i 12, 11.
La I\ 20, 5 (]n traducere corect[): ΓÇ₧Eu sunt un Dumnezeu gelosΓÇ¥ (ΓÇ₧S[ nu ai al@i dumnezei ]n afar[ de MineΓÇ¥ ΓÇö 20, 3). Vezi \i Dt 4, 24; 1 Co 10, 22. Grecescul zelos ]nseamn[ zel, ardoare, r_vn[, dar \i gelozie, emula@ie, rivalitate; sensul specific e dictat de context.
Ca prieten al Mirelui, Pavel este cel ce-I prezint[ logodnica, identific_ndu-se \i cu sentimentul de ΓÇ₧gelozieΓÇ¥ al Acestuia: Mire unic al poporului S[u, Dumnezeu nu admite s[ fie ]mp[r@it cu nimeni. Ideea e ]ndr[znea@[, dar nu nou[; vezi Ir 2, 2; 3, 1; 31, 22; 51, 5; Mt 25, 1-12. Pavel o reia ]n Ef5, 22-32.
= A@i acceptat-o; la care a@i consim@it.
Grecescul hyperlían ]nseamn[ excesiv, superior, deasupra oric[ruia. De-a lungul ]ntregului Nou Testament este folosit numai aici \i la 12, 11 (]n acela\i context). Cuv_ntul are o evident[ conota@ie ironic[ la adresa acelor „apostoli” (vezi mai jos, v. 13), infiltra@i prin impostur[ ]n lucrarea evanghelic[ \i pe care mul@i dintre Corinteni, ]n\ela@i de aparen@e, ]i consider[ superiori. (Echivalentul „prea-foarte” ]i apar@ine Bibliei lui |erban, 1688.)
= Limitat[, ]mpiedicat[, ]n[bu\it[ (de cei ce cred c[ ar putea-o face: adversarii lui Pavel).
}n sensul: Dumnezeu \tie c[ v[ iubesc.
= Cu merite omene\ti.
}ntrΓÇÖo biciuire se aplicau exact treizeci \i nou[ de lovituri, spre a nu fi dep[\it num[rul maxim de patruzeci, prescris ]n Dt 25, 3.
= Lapidat.
Epistola a fost scris[ ]n anul 57, ceea ce ]nseamn[ c[ extazul lui Pavel a avut loc ]n anul 43, pe c_nd el se afla ]n Cilicia sau ]n Antiohia, ]nainte de prima sa c[l[torie misionar[.
}n limbaj simbolic: p_n[ΓÇÖn ad_ncul cel mai ]nalt al cerului.
Cuvinte inefabile; nu numai c[ nu pot fi transpuse ]n limbaj omenesc, dar sunt \i mult prea sfinte fa@[ de nevrednicia omului.
Termenul cuprinde at_t num[rul, c_t \i valoarea excep@ional[ (a revela@iilor).
E vorba de o suferin@[ ascuns[ care, ]n ciuda nenum[ratelor ipoteze \i specula@ii ale comentatorilor, continu[ s[ ne r[m_n[ necunoscut[.
Sub]n@eles: adev[ratului apostol.
Una din ironiile tipice ale lui Pavel.
Variant[: chiar dac[, iubindu-v[ mai mult, eu voi fi iubit mai pu@in.
Aser@iune a adversarilor lui Pavel (nΓÇÖa profitat direct, personal, ci prin interpu\i).
Ideea cuprinz[toare: dac[ nΓÇÖa@i trecut prin ]ncercare; dac[ a@i c[zut la ]ncercarea (proba) c[reia vΓÇÖa@i supus; dac[ nu cumva ]ncercarea (proba, eviden@a) sΓÇÖa pronun@at ]mpotriva voastr[.
